Dieta Dukan – Jurnal de slabit – Incendiar
Dukanul merge bine – mananc 80% din timp iaurt cu tarate si oua. Am renuntat la restul alimentelor permise pentru ca m-am plictisit. Nu mi-e pofta de nimic extra, iar daca totusi am chef nu ma “cenzurez”. Azi am mancat o bomboana de ciocolata, zilele trecute mi-am luat meniul cu minion de la Mac. Am tot 63-64 de kg – deci e clar ca planul cu 56 kg pana la sfarsitul lui iulie se amana. Ce-i drept dupa ultima postare in care anuntam o luna de prelungiri am continuat cu o saptamana de ne-dukan.
Explicatii: desi nu ajuta pe termen scurt si de obicei in perioadele de “pauza” ajung sa mai pun 1-2 kg uneori, acestea imi sunt benefice pe termen lung incat sa nu ma trezesc cu vreo pofta de nestapanit de vreun fel. Metoda a functionat destul de bine pentru mine si mai mult de atat, dupa pauzele de acest fel parca se accelereaza in primele 2-3 zile si ritmul de slabit. Deci, all good – am scapat de obsesia cu “o singura guma de mestecat in plus strica toata dieta de pana atunci“. Am realizat singura ca nu e asa, prin urmare acum, la mult
timp de cand am inceput oficial Dukanul (20.02.2015 – circa 5 luni), cu toate pauzele si scaparile/devierile de la regim pe care le-am mai avut de prin luna mai, pot spune ca-s linistita, nu visez dulciuri si nici vreun alt fel de mancare pe care sa sar imediat ce inchei regimul. De altfel simt ca deja am trecut spre ultima etapa din regim fara sa-mi propun neaparat asta.
Desigur ajuta si caldura la lipsa de chef de orice – inclusiv de mancat (pe langa lipsa de chef de scris pe aici dupa cum se vede 😀 ). Iar pentru ca in prima saptamana din septembrie voi fi la mare ma gandesc sa prelungesc prelungirile cu inca o luna, in care sa adaug neaparat si sala – sa vedem ce iese. Deocamdata aveti poza cu “evolutia” din ultima luna (mi-a mai crescut parul 😛 )
kisses,
Eu cand iau 2-3 Kg dau fuga la ciorba de varza la pranz si gratarul cu salata seara . In 4 zile scap de ele . Tot inainte si o zi faina sa ai 🙂
Buna si ideea cu supa si gratar. Mai ales vara merge supa aia rece perfect 😀 Multumesc pt. incurajare, weekend fain sa ai! 🙂
Looking good 😉 !
Senchiu dir 😀 !
Daca ma gandesc la iaurt cu tarate, am impresia ca asta e masochism. O fi bun, dupa ce te obisnuiesti, dar eu as folosi iaurt amestecat cu castravete dat pe razatoarea mica plus usturoi pisat si sare (adica tsatsiki). Predominant trebuie sa fie iaurtul. E neasteptat de gustos, racoritor si chiar satios (nu cred ca are multe calorii).
Eu nu tin diete. M-am ingrasat fara sa-mi schimb alimentatia, deci trebuie sa slabesc tot asa. Daca nu am schimbat alimentatia (dimpotriva, acum mananc mai putin), inseamna ca am schimbat altceva, trebuie sa descopar ce anume, ca sa stiu unde trebuie sa lucrez. Daca m-as infometa, cred ca corpul meu ar face tot posibilul ca sa compenseze pierderea de greutate (macar la pauza dintre diete) si tot cam la aceeasi greutate as ramane.
Bravo T!
😀 hehe, mai am, sper sa am poze cu rezultatul final prin septembrie 🙂
🙂 sper sa reusesti!
Si eu 😀
La tine cum merge?
Merge cam tot asa!
Si pe cand sarbatorim? Pt mine estimez septembrie pana la urma 😀
Pai sa vedem cat de bine ma tin, am luat ceva pauze, mai ales in concedii! Mai urmeaza 2 saptamani in august, si dupa aia trag linie. Daca reusesc sa ma mentin, ar fi mare lucru si as fi multumit.
Bun, pai ne mai auzim cu rezultate la sfarsitul lui septembrie 🙂
Organismul are mult mai multe resurse să gestioneze lipsa de alimente, decât să prelucreze excesul de hrană, iar studiile arată că în primele 24 de ore de post se consumă glucide, apoi timp de până la două-trei săptămâni, rezervele de lipide.
Cele mai bune ceaiuri pentru detoxifiere “Postul nu este periculos, mii de studii dovedesc acest lucru. Vreau să vă dau argumente ştiinţifice. Regimul hipocaloric este într-adevăr o resursă terapeutică foarte bine studiată – şi postul nu este înfometare, pentru că postul generează satisfacţia pe care o obţii din a te abţine de la alimentaţie -, fiindcă organismul are mult mai multe resurse de a gestiona problema aportului redus de calorii şi nutrienţi decât excesul. Bolile ni se trag de la excesul de alimentaţie. Avem dovezi foarte clare şi studii ştiinţifice în acest sens”, a spus profesor dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), la conferinţa prilejuită de a X-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie, care are loc în perioada 5-9 iulie, la Eforie Nord. Potrivit profesorului Dafin Mureşanu, tratamentul prin post al unor patologii foarte greu de controlat a fost iniţiat în Rusia, la începutul secolului XX, într-o clinică importantă din Goriacinsk, şi se bazează pe principiile medicului Iuri Nikolaev, care a făcut această observaţie şi a dezvoltat-o ulterior. Apoi, în anii ’60-’70, la Spitalul Korsakov din Moscova, postul a fost aplicat cu foarte mult succces la bolnavii cu depresii mari şi care nu mai răspundeau la niciun fel de tratament. “În Germania, există o clinică sofisticată, specializată în tratamentul prin post controlat, Clinica Buchinger, pe malul lacului Konstantz. În această clinică, statul german rambursează serviciile medicale pentru cei care fac terapie prin post. Este foarte important, pentru că este o terapie de comutare”, a mai spus Dafin Mureşanu. “Singura metodă sigură de prelungire a vieţii este înfometarea, o lozincă pe care am văzut-o scrisă la un simpozion în America”, a adăugat academician dr. Laurenţiu Popescu. Dafin Mureşanu a precizat că organismul are mult mai multe resurse să gestioneze lipsa de alimente, iar alimentele continuu, cum le iau oamenii, lucrează mai mult pe principiul plăcerii. “Noi încărcăm organismul bazat pe dorinţe cu mai multe alimente decât este necesar, pe care nu le poate prelucra. Prin post, se obţine un grafic de consum al resurselor interne care nu sunt alocate biologic corespunzător. Şi anume, în primele 24 de ore de post consumi glucide, apoi timp îndelungat, până la două-trei săptămâni, consumi rezervele de lipide. Aproximativ 96 la sută din consumul de energie în post se bazează pe lipide, deci pierzi lipidele, şi doar 4 la sută se bazează pe pierderea capitalului de proteine. Asta până când se ajunge într-un punct critic, care nu trebuie depăşit, iar acel punct critic este destul de individual şi pentru specia umană nu trebuie să treacă de 40 de zile. Nu este întâmplător”, a spus preşedintele Societăţii de Neurologie din România. Profesorul Dafin Mureşanu a adăugat că, potrivit unor studii, celula tumorală nu se poate adapta la regimul hipocaloric, iar chimioterapia este foarte mult uşurată cu post. “Există un grup de cercetare la Spitalul Charite din Berlin, Andreas Michalsen are foarte multe lucrări ştiinţifice în reviste importante cu privire la post. Se produce o resetare, care îţi dă un nou profil. Jean Patrice Robbin, alt cercetător mare, care are foarte multe lucrări în acest sens, Institutul de Cercetare şi Tratament al Cancerului, Norris Cancer Center din Los Angeles, centru foarte avansat de studiu al comportamentului celulelor tumorale în post. Celula tumorală nu se poate adapta la regimul hipocaloric şi, practic, chimioterapia este foarte mult uşurată cu post. S-a observat că toleranţa pacientului este mult mai bună la chimioterapie în regim hipocaloric sau post”, a precizat Dafin Mureşanu. El a mai spus că omul după post este mult mai viguros, capacitatea lui de reacţie este mult mai bună. “Ştiinţa ne arată că pinguinul poate să reziste fără mâncare o sută de zile, ursul când hibernează nu mănâncă. Omul după post este mult mai viguros, are o capacitate de reacţie mult mai bună. Rămâne doar reglarea noastră de a nu consuma mai mult decât avem nevoie, pentru că organismul se adaptează mult mai bine la post. Putem ajunge să scriem pe pâine: «Ai grijă, dacă mănânci prea mult, ai putea avea probleme de sănătate! Postul presupune şi un pic de voinţă. Postul nu este o problemă controversată. Vedeţi cum poate fi folosit, ca o intervenţie în anumite situaţii”, a mai arătat profesorul Dafin Mureşanu.
Din lac în …puţ. Ce să te mai încurci cu regimul alimentar…?!
Sunt de acord cu ce spune profesorul Muresanu, am mai citit in cateva randuri aceasta explicatie si cel mai important am simtit pe pielea mea ca atunci cand regimul alimentar e usor hipocaloric mai simt mai bine si nici bolile nu se mai prind de mine. Astfel ca, in ciuda dietelor mele care pot sa para usor anormale, cred ca sunt macar vreo 2 ani de cand n-am mai racit si cred ca multi ani de cand sa fi avut vreun fel de infectie/boala mai serioasa.
Pingback: Viata (imi) bate Blogul – Jurnal de Dukanita | T's Secrets