Cine m-a făcut om frumos

Este frumusețea un abdomen bine lucrat și niște picioare lungi? Sau unghiile lăcuite perfect și un ten curat și fără riduri? Generația noastră a crescut crezând că da, iar “sufletul contează” a devenit un clișeu ridiculizat: “nu întorci capul după un suflet pe stradă“.

Am citit-o în reviste, am auzit-o în mod repetat la televizor sau la radio, și, cu siguranță, basmul preferat din copilărie era despre o prințesă cu ochii migdalați, cu părul lung și mătăsos. Albă ca Zăpada era “frumoasă ca lumina zilei“, iar Cenușăreasa avea tenul de porțelan, Ariel avea o voce fermecată, iar Bela din “Frumoasa și Bestia” era…frumoasă. Când am mai crescut, mass-media ne-a arătat că pentru a fi frumoase trebuie să purtăm o singură măsură la haine, sau măcar cea mai mică cu putință, să zâmbim într-un anume fel, să ne machiem după reguli stricte, și, în principiu, să fim “perfecte” conform regulii generale: “slabă și frumoasă“, trăsături care au devenit, în timp, sinonime. 

Însă mie, înainte de reviste, televiziuni și basme, mama a fost cea care mi-a explicat ce este frumusețea, și datorită ei am învățat că am voie să mă simt bine așa cum sunt și că e permis să am o părere bună despre mine, indiferent de ce aud constant în jurul meu că ar trebui să fie considerat “frumos“.

Cel mai important sfat de frumusețe pe care l-am primit de la mama a fost să fiu optimistă: fetele fericite sunt cele mai frumoase. Să zâmbesc cât mai des, să trăiesc clipa, să învăț să mă iert și să învăț din greșelile mele, să fiu sinceră cu mine și cu cei din jurul meu și să rămân exact ceea ce sunt indiferent de situație. Să am încredere în mine și să-mi ascult intuiția, să fiu onestă și să spun lucrurilor pe nume, sincer, dar cu blândețe.

Frumusețea nu înseamnă perfecțiune, și nu se măsoară în cât de lung avem părul sau cât de frumos îl coafam, în ce culoare de ruj purtăm sau dacă am ales nuanța de fond de ten care ni se potrivește. Frumusețea este în ochii privitorului, iar prima care ar trebui să vadă asta în tine ești TU.

Pentru că frumusețea este o alegere pe care o faci TU în fiecare zi și o împarți cu oamenii din viața ta, atunci când dăruiești, atunci când te implici sau atunci când reușești să contribui la frumosul din jurul tău. Așa că dacă vrei să fii frumoasă, simte-te frumoasă! Îngrijește-te,  mănâncă sănătos, folosește o cremă hidratantă să-ți păstrezi elasticitatea pielii, zâmbește des și iubește-te așa cum ești, păstrează-ți prospețimea și entuziasmul, și fă exact ce ai nevoie tu ca să te simți frumoasă. Nu există o definiție fixă și nici o formulă exactă, și cred că fiecare dintre noi merităm să ne simțim frumoase. Pentru că da, frumusețea nu este despre cum arăți, frumusețea este despre cum te simți.

Suntem cu toții diferiți și ne-am născut cu diferite tipuri de frumusețe, iar unii dintre noi am învățat să o afișăm mai bine decât alții, dar tocmai aceaste diferențe ne fac unici. Așa că frumusețe nu înseamnă numai o piele elastică, un abdomen plat sau forme perfecte, pentru că nu suntem frumoși la fel și tocmai în asta constă farmecul vieții.


Articol redactat pentru proba a 3-a a concursului Spring SuperBlog 2017 – Titlul probei: Frumusețea și încrederea se cultivă în familie!

 

 

 

 

Adaugă un comentariu

Leave a Reply

Close
%d bloggers like this: